Exista in presa, in fiecare an, cu precizia calendarului care le determina, anumite redundante, cateva clisee temporale, care se repeta la nesfarsit. Sunt aceleasi, mai mult sau mai putin in fiecare an, motiv pentru care, materialele de anul trecut pot fi folosite ca surse de inspiratie pentru anul in curs. Sunt articolele de vacanta, care se scriu vara pe terasa la o bere, articolele de Craciun, scrise prin taxiuri intre doua cumparaturi, articolele de 1 si 8 martie, scrise pe marginea trotuarelor unde se vand flori si martisoare si, nu in ultimul rand, articolele care se scriu de 1 Mai, din mijlocul multimii mirosind a fum, a carne de mici si a bere statuta. La fel, in fiecare an.

Exista la fiecare alegeri o masa mobila de ziaristi, de analisti, comentatori sau simpli pareristi, pusi in slujba intereselor patronilor si a adevarurilor particulare pe care le slujesc. La fiecare alegeri, fie ca e vorba de parlamentare, referendumuri sau desemnarea presedintelui asociatiei de locatari, nu mai e suficient sa citesti. Trebuie sa stii cum sa citesti. La fel, la fiecare campanie electorala.

Am auzit azi (2 mai), inca de dimineata, felurite opinii din multimea celor care manevreaza adevarurile perisabile (valabile doar la alegeri) care spuneau despre lovitura data de PSD presedintelui, prin faptul ca a reusit sa stranga la miting intre 15 si 20.000 de oameni (in functie de sursa).

Cum spuneam insa, exista in fiecare an o redundanta a evenimentelor care determina o repetitie a articolelor de presa. Cautand in arhivele ziarelor (nu conteaza in care, deoarece adevarurile aveau valori relativ egale intr-un an neelectoral), am vazut ceea ce imi aduceam aminte: anul trecut PSD Bucuresti, in frunte cu Vanghelie si Geoana au impartit 18.000 de bonuri bucurestenilor carora le-au dat cate patru mici si o bere. S-au mancat vreo 100.000 de mici. Unii nu or fi avut bonuri. Sau or fi avut unele false. La fel ca adevarurile de anul asta.
A fost pana la urma un miting anti-Basescu sau unul pro-mici si bere? A fost succesul mesajului lui Geoana sau al micilor lui Vanghelie? Anul acesta(foto stanga) a fost la fel ca anul trecut (foto dreapta).

Nu retin multe mesaje publicitare din perioada de pana in 1989. Retin doar mesajul „Azi la CEC un leu de pui, maine el va face pui” si, „Nici o masa fara peste”. Si, culmea, toata lumea manca peste si isi punea banii la CEC. Dar asta nu fiindca functionau mesajele ci pentru ca nu se gasea alta carne decat cea de peste iar cu banii nu prea aveai ce face. Decat poate sa cumperi si mai mult peste. Desi toata lumea si-ar fi dorit micii de 1 Mai.