Posibilitatea ca „platformistii” sa-si infiinteze Partidul Liberal Democrat a incins spiritele. Putin cam mult. Intr-un articol din „Ziua” de astazi este publicat un mini-interviu cu un american de origine romana care detine domeniul www.pld.ro. Intrebat daca a inregistrat domeniul pentru partid omul a raspuns ca nu si ca, de fapt, nu are nici o treaba cu nici o miscare politica.

Pana la site-ul partidul mai este mult, cam cat de la realitate la cea virtuala.

Ca sa fie interesant domeniul www.pld.ro, ar trebui ca intr-adevar partidul sa se numeasca Partidul Liberal Democrat. Iar aici exista unele dubii deoarece, dupa stiinta mea, exista din 1998 un Partid National Liberal Roman conceput de catre avocatul Nicolae Cerveni, partid care a participat la alegerile din 2000 si detine in continuare cateva spatii prin tara.

Pana se lamureste daca mai exista sau nu PLDR zic s-o luam mai usor cu partidul pe scari.

Ministerul Economiei si Comertului a publicat contractele de privatizare ale Petrom, Distrigaz Nord, Distrigaz Sud, Electrica Banat S.A., Electrica Dobrogea S.A., Electrica Moldova S.A., Electrica Oltenia S.A.
Lectura placuta!

Risipa e luxul celor saraci, spunea Michel Tournier, si noi am fost cei mai saraci dintre toti. Privati, izolati, indepartati de toate. Recuperam. Excesiv. Tot ceea ce ne-a lipsit, ne-a fost interzis sau ascuns, se consuma azi in exces, dincolo de nevoie. Suntem asemeni personajului lui Jack London din „Dragoste de viata”, care, dupa ce a agonizat flamand zile in sir, odata salvat si-a umplut camasa cu pesmeti pentru a fi sigur ca nu mai rabda niciodata de foame. La fel si noi.

-Masuram din priviri golul precis dintre borcanele de „morcovi in apa” si „legume pentru ciorba” de pe rafturile magazinelor alimentare. E dreptul nostru acum sa umplem fiecare centimetru de hypermaket, sa ne facem provizii pana si pentru viata de apoi.
-Am fost nevoiti sa facem economie, sa stingem becul, sa strangem hartie, sa recuperam sticlele refolosibile. Acum putem risipi in voie sute de mii de sticle de plastic in fiecare zi, sa le aruncam din goana masinii pe campurile pustii.

-Am fost obligati sa muncim, zi si noapte, sapte zile pe saptamana, 365 de zile pe an. A sosit timpul sa ne scurtam zilele de munca, orele si anii. Sa declaram lenea sport national, chiulul religie de stat si odihna filozofie existentiala.
-Am fost privati de libertatea religioasa. Ne razbunam acum. Il ducem acum pe Dumnezeu peste tot. In Sidex, pe stadionul Ghencea, in direct la OTV.
– Ne-a lipsit libertatea de a ne exprima. Acum suntem liberi, intr-o tara a oamenilor cu pareri, sa ne exprimam, sa umplem internetul, sa-l parazitam cu zoaiele mintilor obtuze care au inlocuit toaletele publice cu spatiul virtual. Aici se inghesuie zilnic terabiti cu mesaje abjecte si semianalfabete, pe toate forumurile si spatiile destinate comentariilor. Nu exista forum care in cele din urma sa nu se termine intr-un registru insultativ pana cand unui admin ii se face mila de libertatea noastra si-l inchide.

-Ne-a lipsit telefonul instalat cu greu si ascultat cu indarjire, acum avem cate trei telefone. Mobile. Multi nu stiu sa scrie si nu le pasa, dar pot vorbi la telefon. Televiziunea „Taraf TV” a lansat in premiera un serviciu pe masura manelelor pe care le difuzeaza: daca nu ai chef sa scrii un sms (sau pur si simplu nu ai invatat sa o faci) poti sa suni si sa-l dictezi si il va scrie cineva.

-A fost interzis furtul din avutul de stat si pedepsit diferentiat (fata de cel privat). Nu-i bai. Las’ ca luam tot statul in carca si-l furam peste noapte. Nu merita altceva decat un destin furtiv.

-Si, in sfarsit, televiziunea. De aici a inceput marea rasturnare. Revolutia romana in direct.

Marele exces. Sa vina televiziunea. Sa vina Proteveul. Sa ne mantuiasca. Sa vina Becali in direct sa ne spuna. Sa intervina cineva sa lamureasca situatia din tara. Am avut doua ore pe zi, acum avem 48 de ore pe zi, cu tot cu inregistrari si reluari. Aici, la televiziune, se afla toata viata noastra. Aici se nasc vedetele mondene, politicienii de pluta, vindecatorii de neam si suflet. Televiziunea este cea care cauta cel mai mare roman, care se straduieste sa gaseasca leacul importiva SIDA, care cauta elitele sa le prinda in cadru, sa le arate tuturor care-s aia 10 pentru Romania. Aici, pe micul ecran se nasc marii oameni, cei care fac show sa salveze tot ceea ce Isus a lasat in urma nevindecat, dansand pentru tine. Televiziunea se intreaba ce s-ar alege de lume fara Romania. Praful, pustiul, neantul.

Un ultim promo la Antena 3, Dana Deac: „De 1 decembrie, Ziua Nationala a Romaniei, vino sa sarbatorim ultima zi nationala in libertate?”. Ca, ce? Ne va ocupa Europa?

Plecati. E tarziu. Programul s-a terminat. Imi e dor de unguri, de bulgari, de sarbi. De filme in limbi necunoscute.

Ultimul sa stinga televizorul. Cine vrea sa-si vada viata in relualare?

Impulsul pleaca parca de nicaieri, se rasfringe pe canale numai de el stiute, se imprastie cu viteza, se distribuie si redistribuie, se multiplica, explodeaza in mii si mii de electrostimuli care inainteaza cu viteza nebuniei. Pe culoare ascunse, multiplu ramificate, fuge, alearga, goneste. Gata! A ajuns!
M-am trezit!
continuare

Intr-un interviu acordat cotidianului „Ziua”, doamna Doina Cornea vorbeste despre schisma liberala si despre riscurile disparitiei venerabilului partid istoric. Domnia sa crede ca in spatele tulburarilor din PNL se gaseste presedintele Basescu (specialist in distrugerea partidelor istorice) si ca cel mai grav lucru care se poate intampla este disparitia adevaratului partid liberal si, implicit, a liberalilor.

„Basescu de la inceput vorbea de fuziune, iar dl Tariceanu, pe drept cuvant, ca liberal autentic, n-a acceptat. De ce fuziune? De ce contopire, de ce disparitia acestui partid de care romanii ar trebui sa fie mandri?”, se intreaba doamna Doina Cornea care nu uita ca Basescu „a spulberat” guvernul Ciorbea.

Observatiile doamnei Cornea (care pentru mine a fost insasi vocea libertatii, auzita pentru prima data la Radio Europa Libera) sunt in mare parte corecte desi numarul de intrebari care se nasc in urma lor e mult mai mare decat cel al certitudinilor. De exemplu, cine a fost de vina pentru schisma liberalilor din anii ’90 cand Basescu nu era pe piata si de ce Guvernul Ciorbea (care era taranist) nu a fost sprijinit in lupta cu netrebnicul de Basescu de catre adevaratii liberali de azi?( in 28 martie 1997, Congresul extraordinar al PNL ratifică fuziunea cu PAC ÅŸi solicită, printr-o declaraÅ£ie politică, rezolvarea crizei politice prin schimbarea premierului sau a întregului guvern Ciorbea). Sau sa mai amintim „istoricele” alegeri din 2000 cand participarea liberalilor si taranistilor, fiecare cu un candidat propriu, amandoi fara sansa, a crescut nesperat PSD-ul si PRM-ul?

Ce observ la doamna Cornea, parca pentru prima data, desi domnia sa nu este singura care vede lucrurile astfel, este implicarea mai degraba emotionala decat rationala in privinta problemelor PNL. Sensibilitatea doamnei Cornea ar putea fi justificata de mai multe aspecte cum ar fi ( si nu o spun peiorativ sau ironic) faptul ca e femeie, ca e in varsta si/sau ca liberalii i-au fost tot timpul apropiati in intreaga istorie comuna. Insa aici nu e vorba de domnia sa ci de un fenomen de grup: al celor care cred ca PNL-ul (adevaratul PNL) trebuie sa existe, in primul rand, in virtutea considerentelor sale „istorice”. Istoria insa s-a schimbat.

Pana si aliantele liberalilor cu taranistii de dupa 1990, dusmani „istorici” mai mult decat apropiati, pentru care alegerile electorale interbelice erau la un pas de a deveni mici razboaie civile, dovedesc ca vremurile s-au schimbat si ca un nou dusman a aparut: comunismul cu urmasii sai. Istoria recenta ne dovedeste ca avem nevoie de mai mult realism si mai putine sentimente cand e vorba de a gasi un aliat politic pe masura PSD. Ca e sau nu PNL, PLD sau PD va conta prea putin.

Insa a tine in viata, cu orice pret, un partid doar in virtutea trecutului sau e la fel de util ca si rezervatiile de zimbri. Aici se vor stramba multe nasuri insa, la o analiza atenta, rationala, pastrarea in tarcurile din rezervatii a glorioaselor bovine neingrijite si prost hranite e simptomatica pentru felul nostru de a reactiona. E clar ca nu vom mai vedea zimbrii alergand prin paduri, ca mediul lor nu se va reface (dimpotriva, se va degrada progresiv) si ca, in general, desi se spune ca istoria se repeta, timpul nu se intoarce. Cu siguranta ca vom pierde treptat multe alte specii carora le vom distruge mediul de viata si, ulterior, le vom pastra in custi, intr-o mare arca pamanteana, in speranta ca vom ajunge intr-o lume mai buna unde vor fi salvate.
Daca Partidul National Liberal are forta sa se refaca, sa o faca in interesul propriu dar, mai ales, national. E nevoie de o reala viziune liberala daca ea mai este mai posibila. Daca nu, un alt partid ii va lua locul, doctrina si electoratul. Iar pe „adevaratii liberali”, in cel mai bun caz, societatea ii va pastra in rezervatii, in cateva exemplare asemeni taranistilor din ziua de azi, in speranta ca le va putea reface mediul si ii va putea inmulti. Dar asta, numai intr-o lume mai buna. Iar acum, lumea e rea.

Intr-un interviu publicat in editia de azi a Evenimentului Zilei presedintele Romaniei dezvaluie in premiera miza din spatele transparentei pe care o cere in privinta privatizarilor din domeniul energetic: teama ca Gazprom si-a varat coada in actionariatul Petrom prin intermediul OMV. Presedintele are convingerea ca Gazprom cumparara de pe pietele bursiere actiuni la OMV, companie detinatoare a actiunilor Petrom. Date fiind preturile fixate in mod discretionar de catre compania Gazprom si dependenta energetica a tarilor UE fata de Rusia, frica de un eventual control al Romaniei prin intermediul gazelor rusesti este perfect intemeiata.
„Avem riscul de a nu sti, de fapt, cine este actionarul majoritar in OMV-Petrom. Iar declaratiile consilierului economic al Ambasadei Rusiei, ca Gazprom cumpara masiv actiuni OMV, sunt o realitate. Asta este problema pe care o vad din punct de vedere politic. Am intrebat in CSAT daca s-a analizat actionariatul, conditiile in care statul austriac detine cele 31% din OMV, care este elementul de decizie. Nimeni dintre cei care au participat la privatizare nu a fost in stare sa-mi dea un raspuns. Asta este problema si nu faptul ca OMV-Petrom a facut profit mare. Bravo lor. Au stiut sa eficientizeze compania si sa puna stop hotiei”, spune Traian Basescu in interviul acordat Ioanei Lupea.
Mai multe despre viziunea presedintelui asupra viitorul energetic al Uniunii Europene dar si despre destinul politic al NATO puteti citi aici.