Intr-o conferinta (a cata o fi?!) sustinuta azi in prezenta avocatului sau, Sergiu Andon, liderul Conservator Dan Voiculescu a incercat (din nou!) sa convinga jurnalistii ca nu a facut politie politica si ca, de fapt, Mircea Dinescu a fost cel care a colaborat cu Securitatea. Dan Voiculescu a mai anunÅ£at că „va cere ca membrii de conducere ai CNSAS să nu mai fie numiÅ£i pe criterii politice, ci din rândul victimelor Securităţii”.

Nu ar fi exclus sa si cunoasca ceva victime, caz in care ar putea face si cateva nominalizari semnate cu traditionalul „Felix”.

Exclusivitate

Curtea Constitutionala a respins sesizarea Consiliului Superior al magistraturii prin care acesta ii acuza pe presedinte si Premier de imixtiune in actul de justitie din Romania.
Dupa ce presedintele Basescu si, intr-o mai misca masura, premierul Tariceanu, au criticat in perioada septembrie 2005-martie 2006 actul de justitie ca fiind corupt, CSM-ul a sesizat Curtea Constitutionala pentru imixtiunea celor doua palate in activitatea justitiei si incalcarea principiului separatiei puterilor in stat. „Presedintele Romaniei a facut, in repetate randuri, afirmatii generalizatoare la adresa justitiei si a magistratilor, in general, referindu-se la ‘incompetenta’, ‘independenta fata de lege’ si ‘un inalt nivel al coruptie'”, se arata in sesizarea CSM.
In urma sesizarii CSM, Curtea Constitutionala a pronuntat Decizia 435/2006, publicata in Monitorul Oficial din 4 iulie a.c. prin care a respins solicitarea Consiliului.

Desi citirea unui Monitor Oficial este probabil una dintre cele mai chinuitoare lecturi, formularea Curtii Constitutionale din motivarea Deciziei, transforma textul juridic, de regula lemnos, intr-o noua specie literara in incercarea de impaca si capra si varza.

„Cu toate ca starea tensionata dintre autoritatile mentionate nu a generat un conflict juridic de natura constitutionala, totusi Curtea Constitutionala observa ca este reala sustinerea presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii ca atat Presedintele Romaniei, cat si primul-ministru, in repetate randuri, au criticat unele aspecte ale activitatii de infaptuire a justitiei. Nu se poate retine insa ca a fost vizata autoritatea judecatoreasca in ansamblu, ca una dintre puterile statului, ci ca au fost vizate doar unele dintre instantele judecatoresti ori unii dintre judecatori, ca reprezentanti ai acestei puteri. De asemenea, se constata ca nu exista elemente concrete din care sa rezulte ca starea conflictuala verbala dintre Presedintele Romaniei si autoritatea judecatoreasca ar fi produs efecte juridice de natura sa conduca la un blocaj institutional ori sa impiedice exercitarea prerogativelor constitutionale ale vreunei autoritati publice, care ar putea fi remediate doar prin pronuntarea de catre Curtea Constitutionala a unei solutii susceptibile de executare.
In final, Curtea mai retine ca, in mod evident, libertatea de exprimare si de critica este indispensabila democratiei constitutionale, insa ea trebuie sa fie respectuoasa, chiar si atunci cand exprima o atitudine critica ferma. Intrucat independenta autoritatii judecatoresti este garantata prin Constitutie, Curtea considera ca este imperioasa o protejare efectiva, in sens constitutional, a magistratilor impotriva atacurilor si denigrarilor de orice natura ar fi ele, aceasta cu atat mai mult cu cat magistratii, care sunt lipsiti de orice drept de replica in legatura cu activitatea lor de restabilire a ordinii juridice, ar trebui sa poata conta pe sprijinul celorlalte puteri ale statului, cea legislativa si cea executiva”.Citat din Decizia Curtii Constitutionale.

Dupa aceasta decizie Curtea Constitutionala a rasuflat usurata:fasss.