Balcanii sunt, in ansamblu, acea regiune din Sud-Estul Europei ale carei popoare sunt marcate de doua obsesii ce converg in una singura:trecutul sub dominatie otomana si viitorul sub „tutela” Europei Occidentale fata de care, tot din cauze istorice, au un confuz complex care oscileaza intre inferioritate si o superioritate a presupusului original fata de banal.

Desebirile dintre popoarele balcanilor le fac modul de dez-responsabilizare a fiecarui popor in parte, in functie de cine e vinovat pentru starea lor actuala, in afara de turci care sunt universal culpabili pentru tot ceea ce au facut in trecut, dar si pentru ce nu au facut sau i-au lasat pe altii sa faca.

Astfel, grecii gasesc ca, dincolo de turci, vinovata e birocratia, pentru albanezi banii, pentru sarbi musulmanii, pentru ciprioti grecii, pentru romani si bulgari coruptia. Insa, mai presus de toate, pentru romani mai pot fi facuti vinovati bulgarii la fel cum bulgarii pot sa ne considere pe noi vinovati de tot ceea ce li se intampla.

O calatorie a unei masini romanesti pe soselele Bulgariei, noaptea, poate fi o experienta traumatizanta. Povestile cu „taietorii de capete”, cunostintele jefuite de catre falsi politisti, politistii care pandesc la fiecare colt turistii vulnerabili si, in plus, ostilitatea „naturala” a bulgarilor fata de romani, cu toate te napadesc cu fiecare kilometru parcurs pe asfaltul vecinilor nostri sudici. Am intalnit politisti „flamanzi” la colt de strada care in schimbul a 5 Euro nu numai ca uita de amenzi dar si iti dau sfaturi fositoare pentru restul calatoriei cum ar fi sa eviti Sofia unde sunt mai multe filtre ale politiei. Am simtit in privirea putinilor bulgari intalniti o usoara ostilitate fata de noi insa, nici urma de taietorii de capete sau de falsi politisti, episoade care se pare ca tin de trecut.

Dar nu asta a fost traumatizant. Experienta tulburatoare e oferita de miile de kilometrii de sosea impecabila care incep de pe jumatatea bulgara a podului de la Giurgiu, radical diferita de cea romaneasca, si merg pana la iesirea cu granita greceasca, tracand prin autostrazi si drumuri expres, unele costruite la inaltime sau prin tuneluri de sute de metri sau chiar kilometri. Atent la calitatea astfaltului poti sa nici nu observi casele saracacioase, zonele pustii sau portiunile industriale poluate insa, nu poate sa nu-ti atraga atentia, ca o noutate pentru noi romanii, tractoarele care lucreaza noaptea, pe camp, la lumina farurilor si a reflectoarelor. Pentru multi dintre noi constituie o noutate pana si faptul ca tractoarele sunt dotate cu faruri daramite ca se poate lucra noaptea pe camp.

Romania a facut un pas in fata inaintea Bulgariei in procesul de aderare, lucru recunoscut cu naduf pana si de autoritatile de la Sofia, insa, sa nu uitam ca romanii sunt capabili sa conduca, la fel ca Steaua, si sa piarda la fel ca ea cand nu se mai asteapta nimeni. Si atunci, desigur, de vina vor fi, alaturi de turci, bulgarii care ne-au bagat noaptea, pe tarlale, farurile in ochi.

Si, in fond, ce dracu’ lucrau tractoarele alea bulgaresti, noaptea, de 1 mai?