Noul Index. Urmeaza Reforma?!

Lucian Blaga afirma intr-unul dintre cursurile sale ca diferenta fundamentala intre cultura Orientului (cel Indepartat, n.a.) si cea a Occidentului e data de raportul dintre filosofie si religie. Mai exact, faptul ca in Vest, spre deosebire de Est, filosofia e separata, daca nu chiar divergenta fata de religie si invers. Cauza, asa cum o regasea Lucian Blaga, era orgoliul originalitatii la filosofii occidentali si, mai ales, frica de erezie a Bisericii.

Frica de erezie a Bisericii e probabil una dintre cele mai constante caracteristici ale ei. Modul de interpretare a Evangheliilor in special, dar si a altor evenimente istorice a fost dintotdeauna principala sursa a schismelor, reformelor si conflictelor din interiorul Bisericii occidentale. Biserica Catolica, cea care sub institutia papalitatii a constituit nu doar o forta religioasa ci si una politica si chiar militara, si-a facut aproape un scop existential din combaterea si eradicarea oricaror erezii care i-ar fi pus in pericol existenta.

Cel mai vechi si cel mai constant dusman al Vaticanului s-a dovedit si se dovedeste in continuare literatura. Ea este cea care are puterea periculoasa de a raspandi, in opinia Bisericii, microbul ereziei, cartile laice fiind dusmanul „celor sfinte”: Evangheliile. Termenul „Index” isi are etimologia in Evul Mediu, perioada in care Inchizitia, bratul forte al Vaticanului aflat intr-un razboi total cu religiile protestante, a realizat „Index”-ul – lista cartilor periculoase care trebuiau distruse.

Atunci, ca si acum, Biserica lupta cu literatura pentru a combate ceea ce considera a fi erezie. Index-ul nu s-a inchis, practic, niciodata. Dimpotriva, se imbunatateste in fiecare zi.
Daca Vaticanul a condamnat cartile cu vrajitori gen Harry Potter, atitudinea fata de „Codul lui Da Vinci” s-a dovedit a fi mult mai violenta. Dupa ce a condamnat deschis cartea, Papa a cerut credinciosilor nici mai mult nici mai putin decat boicotarea filmului.

Atitudinea Vaticanului, desi raspunde unei asteptari a catolicilor si nu numai, se dovedeste a fi gresita din cel putin doua motive.

1. Din punct de vedere al Relatiilor Publice, atitudinea Bisericii Catolice atrage si mai mult atentia asupra filmului si, in plus, virulenta atacului naste suspiciuni in privinta veridicitatii enunturilor din film/carte. Casatoria lui Iisus, urmasii acestuia, imensa minciuna a Bisericii si celelalte idei din carte, dincolo de faptul ca nu sunt noi, nu au fost probate niciodata. De abia acum, cand Vaticanul se opune atat de violent, se pot ridica intrebari asupra unei presupuse conspiratii a Bisericii Catolice. Ignorarea si aruncarea in derizoriu, ca pe oricare alta fictiune, ar fi fost o atitudine mult mai adecvata din partea Vaticanului.

2. Mai grav pentru intreaga imagine a culturii si civilizatiei occidentale este aspectul medieval si fundamentalist pe care il genereaza cererea de boicot prin orice mijloace a Vaticanului. Dincolo de nuante, nu exista diferente majore intre cererile unui alatojah si cele ale Papei. Chemarea tuturor la o „lupta sfanta” impotriva unei fictiuni comerciale este caracteristica fundamentalistilor din orice religie. Razboiul Jihad-ul care trebuie dus impotriva necredinciosilor si lupta dreapta impotriva filmului Codul lui Da Vinci difera doar prin arme, probabil, nu si prin esenta.

Aici e singura omisiune a lui Blaga, ignorarea nuantelor. Asemanarea intre cultura si civilizatiile estice si cele vestice este posibila. Din pacate, prin intermediul fundamentalismului.